Beneficii neimpozabile salariati – actualizare 2022

Ministerul de Finanţe a actualizat beneficiile neimpozabile pe care angajatorii le pot acorda.

Astfel, pentru anul 2022, conform Codului Fiscal, următoarele tipuri de beneficii vor fi considerate a fi neimpozabile:

1. ajutoare de înmormântare pentru salariat sau pentru membrii familiei acestuia, dacă există clauze în contractul de muncă;
2. ajutoare pentru bolile grave şi incurabile, doar pentru salariaţi;
3. ajutoarele pentru dispozitive medicale pentru salariaţi, conform cu indicaţiile medicului de medicina muncii;
4. ajutoarele pentru naştere/adopţie, doar pentru salariaţi;
5. ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, doar pentru salariaţi;
6. veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora;
Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariaţilor, cât şi cele oferite în beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.
Limita de 150 lei se aplică separat pentru cadourile, inclusiv tichetele cadou, acordate pentru fiecare ocazie din cele prevăzute, pentru fiecare angajat şi pentru fiecare copil minor al angajatului, chiar şi în cazul în care părinţii lucrează la acelaşi angajator. Partea care depăşeşte limita de 150 lei reprezintă venit impozabil din salarii.
În concluzie se pot acorda cadouri în bani sau tichete cadou, până în limita a 150 lei/salariat, astfel:
de Crăciun şi de Paşte – tuturor salariaţilor şi copiilor minori ai acestora;
de 1 Iunie – copiilor minori ai salariaţilor;
de 8 Martie – femeilor salariate.
7. contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, numai dacă nu există mijloace de transport în comun;
8. contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, în măsura în care valoarea totală nu depăşeşte într-un an fiscal nivelul unui câştig salarial mediu brut din anul în care se acordă.
Practic se poate deconta concediul de odihnă în ţară şi străinătate pentru salariaţi şi pentru soţ/soţie, precum şi pentru copiii minori ai salariatului. Aceasta clauză trebuie menţionată în contractul de muncă.
Trebuie să existe o politică scrisă a societăţii prin care să se detalieze în ce condiţii se poate deconta concediul de odihnă al salariaţilor : criterii de performanta, funcţie etc. .
Se fixează prin politica firmei o sumă care poate fi decontată salariaţilor. Suma poate să fie variabilă, în funcţie de criteriile fixate prin politică, dar să nu depăşească salariul mediu brut pe ţară valabil în anul în care se acordă. Dacă suma acordată depăşeşte salariul mediu brut pe ţară din anul respectiv, diferenţa va fi impozitată cu toate contribuţiile şi impozitul pe venit aferente salariului.
Se pot deconta servicii turistice sau de tratament.
Prin servicii turistice se înţelege acele servicii oferite de agenţiile de turism, adică combinaţia prestabilită a cel puţin două dintre următoarele trei grupe de servicii, cu condiţia ca durata neîntreruptă a acestora să depăşească 24 de ore sau să cuprindă o înnoptare, şi anume:
a) transport;
b) cazare;
c) alte servicii, fără legătură cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora şi care reprezintă o parte semnificativă a pachetului de servicii turistice, cum ar fi: alimentaţie, tratament balnear, agrement şi altele asemenea.
Se pot acorda şi vouchere de vacanţă, însă aceste vouchere pot fi folosite în concediu de odihnă doar pe teritoriul României şi la cei care acceptă plata serviciilor turistice prin acest sistem.
9. costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate, precum şi utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
10. contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea şi încălţămintea;
11. Tichete de masă, tichete culturale şi tichete de creşă – este exclusă de la impozitarea contribuţiilor sociale, fiind impozitate doar cu 10% reprezentând impozit pe venit;
12. Asigurare voluntară de sănătate în limita a 400 euro/salariat/an;
13. Pensie facultativă în limita a 400 euro/salariat/an;
14. Servicii medicale sub formă de abonament la o clinică privată în limita a 400 euro/salariat/an;
15. Cursuri de formare profesională pentru salariaţi;
16. Sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din lună în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative;
17. Contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecţiei COVID – 19, din iniţiativa acestuia, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, în scopul depistării şi prevenirii răspândirii coronavirusului SARS – CoV – 2, pentru asigurarea desfăşurării activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, pe perioada instituirii stării de urgenţă sau de alertă, potrivit legii.
18. Acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică.
Un exemplu din această categorie ar fi vaccinul anti-gripal.